Antoneta

Acest an, plecând de la întâlnirea noastră (cel mai bun an, ediția 2019), a fost unul dintre cei mai buni ani dacă nu cel mai bun de până acum în absolut, privit în mod conştient. Unele obiective s-au realizat fără nici un fel de efort sau contribuție din partea mea, altele au necesitat multă muncă. Am întâmpinat multe poticniri şi când nu am mai putut duce situația am încercat să pornesc de la început , notând pe foaie cele învățate şi încercând din nou iar şi iar.

Un obiectiv important a fost atins şi m-a însuflețit în mod deosebit. Am reusit să mă opresc şi să mă bucur, să sărbătoresc în inima mea reuşita şi a fost o experiență deosebit de benefică.

A fost o luptă pe cinste dar de multe ori am biruit, cu Domnul.

Mi se pare că sunt mai mare cu 5 ani🙂.

Am întâmpinat dificultăți şi încă mai întâmpin în ceea ce priveşte unele obiective. Vă mulțumesc fiecăruia în parte. V-am simțit prezența în multe momente legate de obiective.

Îmi doresc să pot participa şi anul acesta.

(A)

PS: Majoritatea nevoilor (dorințelor) mele din scrisoarea mea către Moş Crăciun s-au împlinit!

Oana

„Tabăra a fost o gură de aer proaspăt, m- a încărcat pozitiv cu bucurie și speranță. Foartă inspirată îmbinarea psihoterapiei cu învățăturile creștine! Cadrul creat, energia grupului, ghidajul oferit, au fost mai mult decât terapeutice pentru suflet.
Cu ce am rămas?
Pot alege să- mi trăiesc frumos viața, să caut acele lucruri care îmi fac inima să cânte, pot greși (fără să ma judec aspru) . Îmi dau voie sa fiu blândă și iubitoare cu mine și cu ceilalți. Nu e nevoie să-mi port toate greutățile pe umeri, le pot lăsa în mâinile Domnului.”

Cristina

M-am bucurat foarte mult că m-am putut deschide, nu am simțit teama că voi fi judecată, a fost un mediu securizant, liniștit. Am primit să-mi văd povestea dar am ales să trăiesc altceva în care cred, acum chiar cred că se poate, la câte exemple am auzit la participantele în tabără si chiar la dvs. Am început să văd viața ,,mai în roz”, să-mi dau voie să fiu bucuroasă și împlinită în ceea ce fac. Îndrăznesc să-mi văd viața mai frumoasă și să o pot împărtăși și altora. Încerc să-mi amintesc ce-mi face inima să cânte și să pun în aplicare. Am simțit mai multă hotărâre pt a lua unele decizii pe care le amânasem demult și parcă mai multă poftă de viață.
Mi-a plăcut mult abordarea dvs, m-am putut deschide cu încredere, mult calm și siguranță, o perpectivă la care nu ma așteptam, faptul că L-ați făcut prezent pe Hristos în tot și toate și ni L-ați adus mai aproape.

Mădălina

S-au liniștit durerile, fricile care erau atât de prezente în mine. Am fost ajutată să înțeleg că până acum trăisem într-o colivie atât de strâmtă, fiind fidelă unei povești de viață care-mi furase, cu voia mea, bucuria de a fi și libertatea de a acționa întru nevoile mele. Condusă în acest punct, datorită iubirii și instrumentelor de lucru utilizate, în genere, datorită întregului demers terapeutic, am ales să nu mai cred în povestea împovărătoare. Cât de eliberator! Acum ajunsă la nivelul „eu sunt”, îmi dau voie să am curajul de a trăi viața care mă bucură. Și pentru înfăptuirea acestui lucru, a fost nevoie să mă aflu în tabără – spațiul în care s-a lucrat atât de profund și asumat – și de unde am plecat cu o restructurare a schemelor mele cognitive și cu o liniște lăuntrică de mare preț. Îi sunt recunoscătoare lui Dumnezeu pentru prezența mea în tabără.

Oana

Am pășit cu nerăbdare și entuzism într-o nouă tabără ce avea să mă poarte în câteva pridvoare ale liniștii. Recunosc, mă așteptam după acest titlu să avem activități cât mai puțin ”zgomotoase” și mișcătoare. Însă, abia după ce se mai zguduie pământul interior, se reașază liniștea și afli cum să intri într-un astfel de pridvor. Din prima seară, am trăit cele descrise mai sus și am dat voie să se cutremure în mine tot ce are nevoie de o astfel de mișcare. Nu-i lucru simplu deloc, însă când o ai alături pe dna Cristina, până și astfel de cutremure îți oferă o nădejde că toate-s cu folos. M-am ”dezbrăcat” rând pe rând de cele pe care le-am primit de-a lungul vieții, tipare, credințe, etichete, păreri, dureri, rumegări, sinapse. Le-am privit, le-am arătat, le-am scris, le-am pus la picioarele Domnului și le-am dat drumul. Am cules din experiența fiecarui suflet ce și-a deschis inima acestei lucrări, ne-am conectat împreună la rugăciune, reflecții, vise, natură, resurse în care nu credeam și căi pe care nu știam că putem merge. ”Dezbrăcarea sau dezgolirea” a adus cu sine o conștientizare adâncă: Eu Sunt. De aici am pornit pe cu totul o altă cale, îndrumată prin exerciții și reflecții, dând astfel voie, să se reașeze clipă de clipă, un început bun în viața mea. Început pe care l-am scris, l-am proiectat, l-am visat, l-am plamadit, l-am pictat, l-am simțit și pe care acum îl trăiesc, îl scriu, îl visez, îl simt și îl iubesc. Deși am mai trecut prin două tabere cu dna Cristina și fiecare și-a pus amprenta vizibil și faptic asupra mea, aceasta parcă le-a cuprins pe toate, parcă m-a cuprins mai pe dinăuntru și pe dinafară. De fapt, nu e un ”parcă”, ci e o realitate. Azi îmi cântă inima a bucurie pentru că eu sunt, visez, am voie, am resurse, pot, acum e veșnicia, sunt iubită, merit și mereu o iau de la început!

Elena

Tabăra acesta a fost plină de maturitate. A fost etapa culesului. Am înflorit, ne-am copt, iar acum culegem roadele lucrării interioare de până acum. Am simțit că ați simțit că suntem pregătite pentru o nouă etapă și că ne-ați încurajat puternic, pas cu pas, să vedem asta, și să nu ne blocăm singure într-o poveste care de fapt nici nu mai este despre noi, cele de acum, ci poate fi lăsată în spate, cu grație, pentru a primi ceva nou, a construi ceva nou, Acum, în Prezent. Am simțit foarte tare că ne-ați luat un fel de preș invizibil de sub picioare, ne-ați lansat în aer ca să realizăm că putem zbura, și să căpătăm încredere în zborul nostru, în puterea noastră. Să ne-o luăm în mâini, să o vedem, să o simțim. Ne-ați dat curaj, încredere, optimism. S-a creat o ancoră foarte puternică; simt că ați creat-o în primul rând dumneavoastră, dar și grupul; adică noi, fiecare fată/ femeie din grup, a contribuit la crearea ei. Dez-identificarea de roluri și aruncarea vechii povești a fost o mare mare eliberare și conștientizare a cine suntem de fapt. Am învățat că putem face echipă cu Dumnezeu, că puteam co-crea împreună cu El. Astfel, puterea de a crede că se poate și că putem visa infinit, și că ne putem dori infinit, s-a născut, sau s-a întărit.

Oana

Am pășit cu mare încredere în cea de a doua tabără organizată pentru noi. Având experiența anului trecut, în care pe nesimțite s-au atins de mine răspunsuri și clarificări ce au primit în dar schimbări mari în viața mea (curajul de a urca pe scenă și a-mi împlini visele, mutarea într-un loc de  muncă mai potrivit, începerea unui drum în psihoterapie ce părea de neatins și alte lucruri mici și mari) am așteptat cu nerăbdare o nouă sesiune.

De data aceasta însă, s-au găsit răspunsuri la întrebări ce nu aveau curajul să iasă la suprafață.

Feminitatea mea era ușor acoperită de o negură și o teamă adâncă. I-am dat voie, cu ajutorul activităților și a curajului de a mă afișa, să fie. S-a simțit bine, întreagă, curată.

Mersul din aproape în aproape al sesiunilor descoperea, întregea, încuraja.

Am văzut firescul, naturalul și m-am scuturat de vechi preconcepții care mă țintuiau pe loc. Grupul, personajele biblice, puterea lor, duhul locului și prezența vie a doamnei Cristina au făcut 3 zile cât 3 săptămâni și încă 3 ani cât să ne hrănim tulpina și să lăsăm bobocii să iasă la vremea potrivită.

Mă bucur să mă simt femeie, să fiu fiica lui Dumnezeu, să știu că sunt firești multele mele întrebări nefirești și să mă bucur că trăiesc, atât cât trăiesc.

Vă mulțumesc și vă prețuiesc!

Luminița

Mulțumesc pentru aceste patru zile de transformare lăuntrică și emoțională, dar și pentru întărirea credinței mele.

Mulțumesc pentru oportunitatea de a mă însoți cu „oameni-suflet” care au pus umărul la armonizarea mea interioară.

Mulțumesc, pur și simplu!

Da, am înflorit și sper ca pe viitor să reușesc să continui acest proces.

Mulțumesc, Cristina

Mulțumesc, membre

Mulțumesc!