Despre feminitate si nu numai

Cat de puternice sunt intalnirile femeilor! Intalniri in care nu se mai activeaza concurenta si competitivitatea, ci fratietatea, continerea si sprijinul. Si tabara aceasta a fost o intalnire de imputernicire si de celebrare a vulnerabilitatii, de marturisire si de primire.

Prin exercitiile experientiale la care au fost invitate, participantele au fost provocate sa refaca drumul devenirii intru femeie, cu toate darurile pe care le aduce aceasta dimensiune a fiintei.

Iata si cateva ganduri de la participante:

„A învață binele și optimismul de la femei atat de minunate este deja o mare FERICIRE. Emoțiile care mă copleșesc provoacă o dorința foarte sinceră de a mulțumi ție Cristina, pentru organizare și vouă Femei minunate pentru participare..Am citit multe articole, cărți pentru a reuși să schimb ceva la mine, dar nu am avut succes. Cand m-am reîntors din tabără , am înțeles ca înainte eram doar o gospodina bună și puțin din femeie senzuală, puțin din suflet de copil și deloc regină. Acum vreau sa fiu Regină, soție senzuală cu suflet de copil și pe ultimul loc gospodină (vreau sa-mi șlefuiesc feminitatea , in loc de mobilă și sigur voi fi apreciată mai mult).
Vă mulțumesc pentru prietenie,ajutor, deschidere, sinceritate, dragoste , înțelegere, sprijin și afecțiune.
Va cuprind cu dor!(asa se spune la moldoveni, adica…Va îmbrățișez cu drag și dor!)
Va doresc un început de an cu mari schimbări.
Meritați din plin!🙏❤️” (Angela)

***

„Cred că aveam nevoie de o asemenea întâlnire. De fapt, aș numi-o pur și simplu… taină, în sensul de minune. O poveste încântătoare în care douăsprezece suflete au decis să stea timp de aproape patru zile sub aripa protectoare și binefăcătoare a unui tămăduitor-om. Unde altundeva mai potrivit decât în inima rugăciunii, mănăstirea?
Uneori, în viața multora dintre noi apar scindări existențiale între realitate și convingerile proprii. Ele se manifestă ca o durere din care adesea se ivește urletul mut al neputinței. În corp, în minte, în suflet…
Pentru mine, tabăra cu tematica “Darurile și lucrarea femeii în ziua de azi” înseamnă BUCURIE. Și transformarea urletului în doină… Transformarea lui “ești vinovată” și “joci teatru” în “nu, nu sunt absolut deloc vinovată” și “nu, nu joc teatru”. Sunt nevinovată, sinceră, implicată, iubitoare, altruistă, minunată. Chiar sunt!
Tabăra aceasta, pentru mine înseamnă RECUNOȘTINȚĂ pentru descoperiri, redescoperiri, oameni noi, oameni minunați, femei de o rară noblețe sufletească, fiecare cu propria experiență de viață și motivație de a fi în această “taină”, exerciții cu puternic și pozitiv impact interior, momente de mare profunzime duhovnicească… și câte aș mai spune!
Mai spun doar MULȚUMESC!” (Mihaela)

***

Tabăra august 2024….☀
Un nou inceput, o alta perspectiva, o trăire autentică și profundă.
Aceasta tabăra a fost pur și simplu o binecuvântare și un alt mod de a îmi arată cât de mult mă iubește și ne iubește Domnul pe toți și pe toate prin lucrarea, rugaciunea și experiența doamnei Cristina. Sunt foarte recunoscătoare pentru tot ce am trăit, simțit și primit în câteva zile frumoase de vara. De la primii pași făcuți in prima tabără, am simțit că acolo e locul meu, an de an, de fiecare data Domnul a binecuvântat să fiu prezenta și asta mi-a facut „inima sa cante”.😍
Aceasta tabăra cred că a fost cea mai profundă pentru mine, cu o tema foarte frumoasa și cu multe exerciții de mare folos. Simt că exercițiul cu privirea ochi in ochi/ îmbrățișarea fost vindecator pentru sufletul meu rănit și nevăzut atunci când aveam mai mare nevoie, în copilărie/adolescenta. Am ajuns acasă și nu am mai simțit nevoia de confirmări și atenție, pur și simplu știu.

M-a ajutat foarte mult deschiderea Angelei și povestea de iubire a Mihaelei cu soțul… Mi-a plăcut că pune în valoare lucrurile pozitive și nu le accentuează pe cele mai puțin pozitive ale sotului. Felicitări Mihaela, îți sunt recunoscătoare pt deschidere și toată dragostea ta! 🤗
Am reanceput sa fac rugăciunile complet de seara, le făceam pe un sfert..
Iar despre recital și muzică , nu am cuvinte…am cântat zilele astea cat nu am cântat toată viața mea și mai nou ascult fado, iar băiatul cel mic este incantat.😊
As mai avea multe de spus, o sa îmi mai notez din trăiri și simțiri. De la fiecare persoana in parte am învățat cate ceva. Va sunt recunoscătoare! (Ramona C.)

***

Suflete prietene

Ne știm de demult,
Așa simțim.
Iar acum parcă bucuria unei magice regăsiri trăim.

Elena,
Cum a fost în tabără?

Cum să fie,
Că nici cuvintele nu îmi găsesc.
Pot spune doar:
Este a opta tabără.
Mereu a fost splendid,
Dar de data asta a fost cel mai incredibil, minunat, 
Iar sufletul meu a fost și este în minunare,
Re-umplut ochi de grație și candoare.

Am aflat încă un pic cine sunt,
Un pic mai mult,
Oglindită în doisprezece oglinzi
Clare ca un cristal,
Strălucitoare
Și foarte vii,
Vibrând de profunzimea și deplinătatea Vieții.

Opt când stă la plajă și contemplă asfințitul,
Se alungește și seamănă, măcar puțin, 
Cu infinitul.

Iau cu mine în infinit
Această bucurie deplină
Trăită, simțită,
Împreună cu toate rățuștele și lebedele de pe lac,
Să îmi aducă aminte că sunt  gingașă dar și puternică, splendidă 
Chiar și atunci când mă simt mică și  urâtă.

Recunoștință simt acum,
Minunat sentiment de caldă și sinceră prietenie.
Acum și mereu,
Doamne Bun,
Amin!
Dăruiește Așa Să Fie! (Elena)

***

Le multumesc si eu tuturor acestor femei!