Mai mult decât orice concluzie, câteva gânduri de la participante:

Tabăra de anul asta a venit sa îmi reconfirme ca sunt pe drumul cel bun. Ca totul are un rost în viata asta, chiar și evenimentele neplăcute, provocările. Ca putem alege sa fim blânzi cu noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, putem lăsa furia sa se manifeste fără sa ne consume, ca vinovăția ne ajuta sa ne smerim și dorința de a avea dreptate care ne limitează libertatea se poate preda Celui de Sus. Ca avem resurse sa depășim momentele grele și putem alege sa ne înfruntam umbrele, neputintele.
Plec din tabăra cu mai multa claritate, bucurie, acceptare, încununate de o pace cereasca.
Ce frumosi ( curajoși, delicați, încrezători, deschiși) suntem, dacă ne dam voie!

(Oana M.)

Dragă tabără,

Ca de obicei, ne-ai îmbrățișat și alinat durerile, ne-ai arătat calea pe mai departe, ne-ai bucurat și înseninat.

Am aflat despre noi lucruri neștiute, nevăzute, negândite sau „ne-scormonite” până acum. Conștientizări minunate, deși grele. Izbândă minunată cu noi înșine, deși greu de dus lupta.

Cel mai minunat lucru pentru mine este că am aflat despre mine ca eu chiar vreau sa trăiesc, chiar vreau sa fiu aici, pe această planetă uneori neprietenoasă. Si chiar vreau să mă bucur și să dăruiesc această bucurie, indiferent de provocări și greutăți.

Am aflat și că pot privi lucrurile diferit: să nu mă sperii de a fi dascăl într-o școală grea, ci să mă bucur că pot fi în misiune în numele Lui Dumnezeu, și că pot dărui o vorbă bună cuiva care poate nu o primise deloc pe săptămâna respectivă sau poate nici într-un timp mult mai lung de atât.

Am învățat că la vârsta adultă copilul interacționează diferit cu părinții și frații din familia de origine. Să ne dăm voie să renunțăm la rolurile din trecut (frate mai mic, soră mai mare, etc), să le punem în mâinile lui Dumnezeu, și să știm că putem trăi diferit și frumos acum, eliberați de poverile care ne-au apăsat umerii ani și ani de zile.

Am învățat că furia se poate materializa și elibera prin scris, foarte simplu, la îndemână, și extrem de eficient. Fără ani de terapii de tot felul, care în final poate nici nu dau roade. Sau nu aceleași. Orice simțim că vrem să eliberăm, putem să Îi dăm Lui Dumnezeu (la icoană, sau în rugăciune).

Am aflat că polaritatea oricărui defect se află în noi, ca o resursă infinită, pe care o putem folosi pentru a integra acel defect.

Am învățat de la minunata doamna Cristina si de la fiecare persoană în parte lucruri minunate și vă mulțumesc imens tuturor! Fiți binecuvântați, acum si mereu!

Aș vrea și eu să trimit o mare mare îmbrățișare și un gând de recunoștință, doamnei Cristina și fiecărei persoane din tabără! Intr-adevăr, ne-am inchegat ca un grup minunat și tabăra a fost mai mult decât minunată!

Drag Doamne, Îți mulțumesc din toată inima pentru acest dar minunat, „deghizat” in tabără, de un fel de care numai Tu poți dărui! Fie ca ce am învățat și constienzat să lucreze în inimile și viețile noastre, acum și mereu! Amin!

(Elena)

În amurgul unul final de august, mi-am îndreptat pașii spre o nouă tabără de care spuneam că am nevoie pentru reînceperea unui nou an. Nu am niciodată întrebări despre cum va fi tabăra pentru că am toată încredințarea că-mi va folosi și-mi va umple rezervoarele din plin. Lucrarea acestor zile mi-a reliefat câtă nevoie am de a mă integra cu toate ale mele, bune/rele, prietenoase sau nu, plăcute sau deopotrivă. Dacă altă dată eram mai conștientă de procesul ce se derula, de astă dată l-am lăsat să se desfășoare fără a mai privi cu ochii ațintiți spre el. Motiv pentru care, lucrarea a fost făcută mai în adânc, departe de ochii iscoditori ai minții care vrea să știe ce, cum, cât, unde, și de ce? Deși „exilată” mi-am pus motoarele la lucru și-am lăsat să iasă părți din mine în care nu am crezut de multe ori, pe care le priveam neîncrezător, și care culmea, m-au surprins și pe mine și pe ceilalți. Surpriză mare mi-a fost să aud ce fațete poate ascunde modul meu de a privi lucrurile și de a le lucra. Poate că unele aspecte nu s-au așternut prea clar în locașul minții, însă în adâncul meu, sunt bucăți ce s-au lipit mai bine, ce s-au reintegrat și care își arăta deja lucrarea prin acceptarea că toate sunt în mine, le primesc și privesc cu încredere, le dau voie să fie și le pun la picioarele Domnului. Cu bucuria și nădejdea că la Domnul toate sunt cu putință și ca darurile din mine, sunt o adevărată comoară. Să nu le ascund doar și să aduc rod bun. Pe curând, cu recunoștință față de lucrarea dnei. Cristina mereu proaspătă și încrezătoare, mereu vie și îmbietoare!

(Oana A.)

M-am bucurat foarte mult de tabără. Așa cum am spus am venit pentru prezența dumneavoastră și duhul bun pe care mi-l transmiteți. A picat fix pe ce aveam nevoie lucrul pe mânie. Mi-a plăcut mult ce a ieșit la exercițiul cu proiectul. Ce am descoperit despre mine din modul în care m-am raportat la grup și exercițiu. Rezultatele mi se par mult mai profunde așa. A fost foarte de folos exercițiul in care ați grupat cate trei calități sau defecte și cerința lui. Și a fost foarte profund exercițiu născut/ nenăscut. Foarte de folos mi-au fost discuțiile despre relații. M-am folosit mult. Am primit multe răspunsuri. Mulțumesc pentru pentru deschiderea de a lucra pe ce avem nevoie. A fost foarte important pentru mine să mă văd cum mă raportez la grup. Cum pot să primesc sau nu părerile celorlalți. Ce trezesc ei în mine ca prezență și ce spune asta despre mine. Rămân cu multe lucruri. Cu gândul de a nu-mi fi frică de viață. De a fi responsabilă pentru darul vieții. De a-mi da credit și de a mă asculta. De a vorbi mai mult cu Dumnezeu despre ce simt și gândesc. Mulțumesc mult pentru toată dragostea dăruită. Vă îmbrățișez cu drag mare și recunoștință💓🌹🤗

(Simona F.)