Proiect: Fericire

Dacă vrei să ai o viață fericită, leag-o de un scop, nu de oameni sau lucruri.

– Albert Einstein

Cine vrea să fie fericit?

Mai întâi, am avut nevoie să trec de capcana „răului din lume”. M-am gândit mult dacă să deschid sau nu acest topic, deoarece trăim într-un context ambiguu, instabil și plin de greutăți. Apoi am zis: „Dă-l încolo!” A fost oare vreo perioadă în care să existe vreo certitudine pe lumea asta, alta decât aceea a morții și a decadenței? Vorbim despre epoci „mai bune”, dar uităm că atunci când eram în acele perioade trăiam aceeași stare de „ce greu e!”

Tendința de a ne centra pe necazuri nu este totuși ceva neobișnuit. De altfel, ține chiar de abilitățile noastre de supraviețuire. În epoca de piatră atenția la orice stimul ca potențial pericol era esențială pentru conservarea vieții proprii și a tribului. În literatura de specialitate se vorbește chiar despre un bias al negativității. A venit însă Mântuitorul Iisus Hristos și a zis „În lume necazuri veți avea, dar îndrăzniți. Eu am biruit lumea.” (In. 16, 33). Iar la apostolul Pavel găsim „Bucurați-vă pururea!” (I Tes. 5, 16). Asta arată că suntem dotați totuși cu niște mecanisme care ne ajută să fim fericiți indiferent de context.

Cercetătorii din domeniul neuro-psihologiei pozitive și-au pus problema dacă oamenii mai fericiți au tendința de a vedea viața „cu lentile roz” și implicit de a fi mai puțin vigilenți cu privire la pericole sau de a le minimaliza. Observații asupra activității creierului unor oameni cotați mai „fericiți” și a altora cu niveluri mai scăzute de fericire confruntați experimental cu aceleași situații periculoase au arătat că nivelul de vigilență este similar. Concluzia acestora a fost că oamenii mai fericiți nu sunt naivi sau orbi la negativitate, ci mai degrabă răspund adaptativ, recunoscând atât lucrurile bune din viață, cât și pe cele rele.

De la filosofii antici la cercetătorii actuali din psihologia pozitivă și neuroștiințe, preocuparea de a descoperi alchimia fericirii a fost o constantă a umanității.

Elementele de bază ar fi mișcarea, odihna și starea de împlinire, de satisfacție a lucrului bine făcut.
Cu privire la mișcare, există multe studii care arată o legătură între activitatea fizică moderată și indicii de fericire subiectivă mai ales când există și un scop asociat exercițiilor. Același lucru s-a observat și în cercetările privitoare la odihnă. Cei ai căror somn este mai ordonat, neîntrerupt și de calitate au scoruri mai ridicate la indicii de fericire. În ce privește împlinirea scopurilor, studii realizate pe elevi și studenți au arătat că cei care au un nivel de împlinire mai ridicat sunt mai fericiți.

Fericirea este ca un mușchi ce are nevoie să fie antrenat. Este nevoie de o rutină în care să-ți aduci aminte că ai decis să fii fericit și să faci acei pași mici, dar necesari pentru asta. Am întâlnit situații în care mi s-a spus „Cum, doar atât? Glumești!” Nu glumesc. Persistența în hotărârea de a fi fericit este una din cheile ei. Trezvia de a te autoobserva.

Acestea sunt doar câteva elemente de bază care contribuie la starea noastră de fericire. Mai multe veți afla și exersa în întâlnirile noastre de vineri seara, de la seminarul de recunoștință. Pentru că da, un alt ingredient principal al fericirii este recunoștința.

Când: 16, 23 și 30 octombrie, 2020, de la 18.00 la 21.00

Unde: Bld. Carol I, nr. 4, et. 1, cam 110

Cu cine: Cristina Sturzu

Preț: 450 toate întâlnirile

După cum știți, întâlniri experiențiale, intimitate, împărtășire, bucurie.

Ca de obicei, înscrierile se pot face sunând sau trimițând mesaj whatsapp la 0723689345

Vă aștept cu drag

Publicat de Cristina Sturzu

Consilier dezvoltare personală, formator, psihoterapeut în formare Psihoterapie Sistemică de Familie şi Cuplu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: