Aminteam aici despre faptul că mirosurile sunt un vehicul pentru amintiri. Printre neajunsurile provocate de COVID-19, unul dintre simptomele specifice este pierderea mirosului (Sedaghat, Gengler, & Speth, 2020). Anterior au existat studii care au arătat că există corelație între pierderea mirosului și depresie. Într-un articol publicat online în neurosciencenews sunt prezentate posibile explicații ale influenței sistemului olfactiv asupra depresiei și legătura cu COVID-19.

Autorii studiului compară conexiunile dintre zonele senzoriale – incluzând vizualul, auditoriul, tactilul și mirosul – și hipocamp, arătând că mirosul are nivelul de conectivitate cel mai puternic.

“De-a lungul evoluției omului, pentru vedere, auz și tactil s-au creat noi căi neuronale pe măsură ce neocortexul s-a mărit, legătura cu hipocampul nemaifăcându-se direct. Rezultatele cercetării arată că mirosul nu a suferit această reconfigurare, păstrând accesul direct la hipocamp.”

Christina Zelano, assistant professor of neurology – Northwestern University Feinberg School of Medicine

Studiul “Human hippocampal connectivity is stronger in olfaction than other sensory systems” a fost publicat în februarie 2021 în revista Progress in Neurobiology.

Trainingul olfactiv ca adjuvant în depresie și stare de bine

În studii anterioare (Kohli et al., 2016) a fost sesizată o relație reciprocă între simțul mirosului și depresie. Pacienții cu depresie primară au performanțe olfactive reduse comparativ cu persoanele sănătoase. La pacienții cu disfuncție olfactivă primară, simptomele depresiei se agravează odată cu severitatea disfuncției olfactive.

Pe de altă parte, există studii care arată că expunerea regulată la mirosuri (așa-numitul „training olfactiv”) poate îmbunătăți funcția generală olfactivă la pacienți care suferă de pierderea mirosului. Spre exemplu, studiul realizat în Germania pe un eșantion de 91 de persoane cu vârste peste 50 de ani (Birte-Antina et al, 2018) a arătat că prin trainingul olfactiv nu doar funcția mirosului este îmbunătățită semnificativ, ci este influențată în bine calitatea vieții și există efecte pozitive asupra simptomelor depresiei.

Trainingul olfactiv la care au fost expuși participanții la studiu a constat în mirosirea, de 2 ori pe zi – dimineața și seara – a patru mirosuri de uleiuri esențiale (lămâie, cuișoare, eucalipt și trandafir).

(Birte-Antina et al, 2018)

Pornind de la această scurtă trecere în revistă a câtorva studii, pot extrage câteva concluzii:

– Simțul mirosului poate fi exersat (și e bine să o facem prin trainingul olfactiv) și ameliorat.

– Se confirmă că uleiurile esențiale potrivite au influență benefică cel puțin asupra stării de spirit.

– Chiar dacă nu vindecă de COVID-19 prin acțiunea terapeutică (încă nu există studii care să confirme), inhalarea uleiurilor volatile ajută la ameliorarea stărilor depresive care însoțesc această boală.

Bibliografie

• https://neurosciencenews.com/olfaction-memory-17983/
• Zhou, G., Olofsson, J. K., Koubeissi, M. Z., Menelaou, G., Rosenow, J., Schuele, S. U., Xu, P., Voss, J. L., Lane, G., Zelano, C. (2021) Human hippocampal connectivity is stronger in olfaction than other sensory systems, Progress in Neurobiology, https://doi.org/10.1016/j.pneurobio.2021.102027.
• Sedaghat, A. R., Gengler, I., & Speth, M. M. (2020). Olfactory Dysfunction: A Highly Prevalent Symptom of COVID-19 With Public Health Significance. Otolaryngology–Head and Neck Surgery, 163(1), 12–15. https://doi.org/10.1177/0194599820926464

• Preeti Kohli, Zachary M. Soler, Shaun A. Nguyen, John S. Muus, Rodney J. Schlosser, The Association Between Olfaction and Depression: A Systematic Review, Chemical Senses, Volume 41, Issue 6, July 2016, Pages 479–486, https://doi.org/10.1093/chemse/bjw061
• Birte‐Antina, W., Ilona, C., Antje, H., and Thomas, H. (2018) Olfactory training with older people. Int J Geriatr Psychiatry, 33: 212– 220. doi: 10.1002/gps.4725.